14 iunie 2008

Banutul dragostei


Intr-o zi ingerul lui Dumnezeu intreaba banutul milei:
-Cine esti tu,banutule,ca te vad asezat intre lucrurile iubite de Dumnezeu?
-Eu sint banutul pe care Bunul Dumnezeu l-a facut pentru a fi dat de pomana,zise smerit ,micul banut.
-Dar de unde vii tu ,banutule?
-Vin din pusculita copiilor buni,din mina alba a domnisoarelor smerite,din mina muncita si plinsa a vaduvelor,din portmoneul vechi si subtire al batrinilor,din mina binecuvintata a preotilor.
-Si unde te duci tu acum,banutule?
-Ma duc sa cumpar suflete pentru Dumnezeu,ulei pentru candelele fecioarelor intelepte,sa aprind candela credintei ce se stinge la unii,sa zidesc biserica cea vie a lui Dumnezeu,caci,pe cit ma vezi de mic eu stau intotdeauna la temelia bisericii.
-Spune-mi,banutule,care-i taina ta?De ce esti asa iubit de Dumnezeu?
-Ingerasule,eu deschid portile raiului,celui ce ma daruieste in numele lui Hristos cu dragoste si cu inima senina.
-Drum bun,banutule,si sa cumperi cu spor cit mai multe suflete lui Dumnezeu!
Aceasta poveste am citit-o intr-o carte de pilde si povestiri scrisa de un preot si mi s-a parut foarte frumoasa.N-ar fi rau sa o citeasca mai multi oameni.

Niciun comentariu: