Pentru tine.

Ma uit la poza cu noi amandoua.Aia in care erai atat de bucalata si de bosumflata.Ce repede au trecut anii de atunci.Parca mai ieri eram mici...
Mi-e tare dor de anii aceia,mi-e dor de noi asa cum eram atunci.Viata ,cu meandrele ei,cu suisurile si coborasurile ei , ne-a schimbat pe amandoua. Si ,dureros de adevarat,ne-a despartit fizic.

Sunt atat de departe de tine,azi,de ziua ta.As fi vrut sa te strang in brate si sa-ti urez tot ce-i mai bun pe lume.Ma multumesc insa doar cu urarile.
Uneori ma gandesc ca ,am fost oarba si surda atunci cand am ales drumul asta. Dar asa a fost destinul meu ,sa ma doara inima departe de voi ,sa-mi doresc cu disperare sa va vad si sa va imbratisez la toate aniversarile si sarbatorile.Atunci simt ca doare cel mai mult departarea.Si in clipele mele de restriste.

Parca a trecut prea repede timpul.
Mai stii cand scoteam tot maruntul de 25 ,15 si 5 bani din pusculita si mergeam la Bacanie sa luam bomboane cu lapte?Mergeam pana la usa si acolo imi ziceai sa ma duc eu.Tie ti-era rusine cu asa maruntis.De multe ori nu-mi venea nici mie sa ma duc ,dar erai asa mare vrajitoare ca ma convingeai pana la urma.Ce fericita veneam intinzandu-ti cornetul plin cu bomboane...
Mai stii cand m-ai muscat de buza pana la sange cand am vrut sa impartim o caramea tare ca piatra?
Mai stii verile de la bunici ,pe coasta plina cu pruni si caisi unde alergam si ne cataram ziua intreaga si raul unde ne balaceam si ne luam la intrecere cu alti copii la prins scoici si raci?
Mai stii pungile pline cu apa pe care le aruncam pe geam sa stropim lumea care trecea?
Mai stii bataia cu rosii si ardei de pe balcon cu vecinul de la noua?
Mai stii zilele cand veneam de la scoala si era curentul oprit si ne intrebam una pe alta care are lumanarea si chibritul?
Mai stii zilele adolescentei noastre cand ascultam muzica,dupa Revolutie,la radioul vechi ,Gloria,al lui tata? Mergea non-stop...
Mai stii zilele cand faceai prajituri si stateam la povesti in bucataria mica de la etajul 10,acolo unde am crescut? Si ce ciuda mi-era ca trebuia sa spal castroanele si faianta plina de albus de ou...


Mai stii bairamurile[nu,n-am sa le zic ceaiuri sau petreceri,pentru ca pe vremea aia asa se zicea] la care mergeam impreuna? Eu mai mult paravan pentru tine,ca nu te lasa tata singura...
Mai stii verile cand mergeam amandoua la mare? Cred ca au fost cei mai frumosi ani...Si ce proasta eram ca nu-mi dadeam seama atunci...
Avem atat de multe amintiri frumoase...Ii multumesc Domnului ca ne-am avut una pe alta si ca am avut parinti atat de minunati,care au stiut sa ne creasca cu dragoste si cu blandete.
Pentru mine nu ai fost numai sora,ai fost si ingerul care m-a salvat de-atatea ori din negura in care eram,care mi-a oferit un umar pe care sa-mi vars amarul,care mi-a deschis usa casei ei in fiecare fuga de-a mea prin viata. In afara mamei, nu stiu alt om cu atata blandete si bunatate sufleteasca care sa-ti semene.Si pentru asta nu am cuvinte sa multumesc.Tu stii mai bine ce-i in sufletul meu,dincolo de cuvinte.

Te iubesc din tot sufletul si-ti doresc o aniversare frumoasa.Sa fii sanatoasa si fericita ,surioara mea.Fie ca Domnul sa te pazeasca intotdeauna.


Am ales aceste melodii pentru ca stiu ca-ti vor aminti de anii frumosi ai adolescentei noastre.







Si pentru ca el nu este aici ,iti spun in locul lui,,LA MULTI ANI,MIHAITA!,,.

Astazi s-au implinit 6 luni de cand tata nu mai este.Durerea este la fel de vie ca in ziua pierderii lui.In mine nu s-a schimbat nimic.Si mi-e dor,cumplit de dor de el...Si ce ma chinuie este faptul ca acest dor n-am sa-l mai pot stinge niciodata ,caci n-am sa-l mai pot strange in brate niciodata.
Am vie in minte imaginea lui,ochii lui blanzi din ziua cand l-am vazut pentru ultima oara.Era in spital , iar eu urma sa plec peste 2 zile.Am vorbit vrute si nevrute in ziua aia ,l-am incurajat ca de obicei,era mai insufletit si putin mai vesel,cu toata durerea ce-i chinuia trupul imputinat de boala.De ce-am plecat atat de repede?L-am sarutat incet pe fruntea fierbinte,strangandu-l in brate.I-am zis ca vin si maine si el mi-a spus fericit ca nu mai e nevoie,ca doctora ii da drumul acasa si va fi cu noi impreuna.Era fericit...parca plutea ...si ochii lui jucau in lacrimi...ca va fi o zi intreaga cu fetele lui si cu nepotii lui dragi.Insa a doua zi ,doctora a plecat UITAND sa-i faca iesirea din spital,iar mie mi-a fost imposibil sa ajung la spital.REgret...am sa stau cu acest regret in suflet toata viata.Ar fi trebuie sa fac imposibilul si sa ma duc la el.L-am sunat de cateva ori si abea vorbea.Era trist.Poate ca stia ca nu o sa ma mai vada niciodata.La exact o saptamana s-a stins...
Incerc sa trec peste asta.Dar cum poti sa mergi mai departe fara durere in inima cand parintele tau a plecat de langa tine fara speranta de a mai reveni?Cum sa poti uita?Cum sa te vindeci?
Mi-e dor,cumplit ,ingrozitor de dor de el...De vocea lui blanda care ma dojenea ca sunt o mare risipitoare de bani ,de mainile lui frumoase , de rasul lui,de mirosul lui...mi-e dor de tata.
De sarbatori nu am fost in stare sa scriu aici.Am incercat sa ma bucur pentru copii si pentru mama,care sufera la fel de mult ca si mine. Multe nopti la rand am plans atunci cand toti adormisera.Au fost primele sarbatori fara tata...Si primul Sfantul Ion in care am plans in loc sa rad fercita ca-i aud vocea.Am butonat telefonul de cateva ori ,privind numarul de telefon in dreptul caruia statea scris TATA.Tata nu mai e...Cum pot sa-mi fac sufletul sa inteleaga?Cum pot sa-mi sting dorul...

Definitia zapezii

Definitia zapezii

A inghetat lumina in somn
si cade mirata pe strazi
visand ca rasare la poli.

Aceleasi Octavian Paler.Eternul.Si cel pe care il citesc fara sa ma plictisesc,sa ma satur...cel care imi face sufletul sa vibreze.