Caldura...si ploi..si raceala...

Japonia a intrat de vreo 2 saptamani in tsuyu,adica anotimpul ploios.
Nu va pot explica ce umezeala este,caldura si umezeala.Sufocant.In luna asta ,anula,simt ca ma sufoc,ma simt obosita,orice fac ma epuizeaza,medicamentele parca nu-si mai fac efectul.
Haruto deja da semne de iritatie in jurul gatului,mai mult la ceafa,si putin pe tample.Tinem aerul conditionat pornit,dar el circula,cand la noi,cand la Edi ,cand pe hol...si lasa usile deschise .Se duce toata racoarea.
De sambata se simte un pic mai bine.Tuseste inca destul de tare insa nu mai expectoreaza. Nu stiu ce fel de virus o fi asta ,ca tusea pana voma numai mucozitati.
Pofta de mancare si-a pierdut-o...Azi a papat numai san si pepenele ala.A mancat doua bucati de m-am mirat si m-am minunat fara incetare.A stat cuminte in scaunel pana a terminat...Ba pe la sfarsit s-a si tolanit in scaun,uitandu-se la televizor.
Ieri am fost la o mica gradina zoologica ambulanta ,ce a sosit in oras de doua saptamani.Am dorit sa vada si Haruto animalele mai de aproape,sa-i vad reactia. Dar despre asta maine...
P.S.:va rog,cine poate sa ma ajute,ca nu ma descurc si nici nu am timp sa stau sa bajbai.Cum se face chenarul acela la fotografiile de pe blog?Pentru ca eu sunt nevoita sa scriu intre poze ca sa le pot desparti,caci nu se vede deloc bine altfel.Mi-e jena ca nu ma pot descurca,dar pentru asta sunt prietenii,nu?Va multumesc anticipat pentru orice sugestie.

Raceala ne-a batut la usa

De 2 zile Samburelul e racit.M-am tot chinuit la o postare,sa o termin si iata ca am dat peste altceva.A facut rosu in gat ,are febra ,mucisori din belsug si tuseste.Azi noapte nu a putut dormi de tuse.Ieri am fost la medic si ne-a dat medicamente,dar ,asa cum spuneam sunt mai slabe si ii trece mai greu.Oricum,ma bucur ca aici nu indoapa copii cu antibiotice.Trece raceala un pic mai greu ,dar nu-i distruge imunitatea cu medicamente puternice.
Ieri nu a papat decat triunghiul acela de orez cu alge si a baut apica.In rest nu a vrut nimic,cu toata straduinta mea.Ii facusem si supica,,mult mai potrivita pentru un gatut inflamat,insa nu a vrut nici macar o lingurita.A tinut-o intr-o febra toata ziua.Dar tot jucaus ,pus pe sotii si ras.Cand si cand se tolanea pe covor si statea cateva secunde bune,apoi iar se ridica la joaca.

Sper sa-i treaca mai repede,ca in casa amandoi o zi intreaga ,e tare greu.

Ce carti mai ,,citeste,, bebe Haruto

In ultimul timp carticelele lui Haruto s-au inmultit.In fiecare dimineata cum se trezeste imi cere cosuletul lui cu carti si incepe sa le rasfoaiasca pe rand.
Carticica cu semnalele sonore ce imita masina de pompieri,de politie,salvarea,semaforul,claxonul,este de departe preferata lui,imitand aproape toate sunetele.
Noi locuim aproape de locul unde soseaua se intersecteaza cu o cale ferata si zilnic aude semnalul sonor al barierei,si chiar vede becul rosu intermitent.Tot timpul sare disperat la geam sa-l vada.
Apoi,ii plac cele care imita animalele.Deja recunoaste vacuta,pisica si bineanteles catelul.
Rasfoieste vociferand tot timpul si cartile simple ,cu imagini de pisici,catei si animale salbatice.Imi arata cate unul cu degetul si turuie din gurita.
Mai sunt cateva carticele cu melodii japoneze foarte dragute,pe care danseaza si fredoneaza incantat,apoi bate din palme.Cantecul bananei ii place cel mai mult.
Nici locomotiva Thomas nu o neglijeaza.Zilnic ii aud suieratul si gafaitul.
In decembrie i-am luat din Romania "Capra cu trei iezi",care este in format puzzle,pe unele pagini.Inca nu stie de puzzle insa se uita mereu la imagini si se chitaie atunci cand vede iezii,artandu-mii cu degetul pe fiecare.
Mai are cateva carticele cu Ursuletul Pooh,cu Mickey Mouse si cu Wan-Wan,pesonajul preferat din toate emisiunile japoneze.De altfel ,am pus un filmulet cu el in paginile blogului.
Cam astea sunt!Dar,presimt ca la sfarsitul saptamanii vom imbunatatii colectia.

Incep caldurile

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat.In fiecare zi am facut plimbari lungi cu Haruto,am mers la centrele de joaca,sau pur si simplu ne-am jucat in casa.
Am avut si o stare putin mai depresiva din pricina unor evenimente mai putin placute ,petrecute in viata mea.Unul dintre ele este faptul ca H. de luna viitoare v-a ramane fara servici.Iata,criza ne afecteaza si pe noi.Dupa atatatia ani de munca se vede pus in situatia penibila de a alege.Munca in aceeasi companie,insa la sute de kilometri distanta de casa,sau incetarea activitatii.A ales varianta a doua.Partea proasta este ca in oras s-au inchis foarte multe companii si magazine si nu se intrezareste mai nimic de lucru.
Sufleteste am fost foarte prost ,,mobilata,, luna trecuta.Poate chiar si psihic.Ajung sa ma dojenesc in gand mereu.Din femeia vesela si plina de viata am ajuns una pe care nu o mai recunosc.Dar stiu ca timpul ,care trece uneori cu viteza melcului,alteori cu viteza trenului rapid Shinkansen,ma va ajuta sa-mi revin si sa vad lucrurile altfel.
Stiu ca adevaratele dureri nu se vindeca niciodata.Braveaza cei care spun ca s-au eliberat de durere.Nu este decat faptul ca inconstient inveti sa traiesti cu ea.Cand si cand mai iese,amintandu-ti ca exista...sau poate sa nu iasa niciodata,dar sa fii constienta ca e acolo ,in suflet,undeva.
Tot ceea ce pot sa fac este sa incerc sa fiu o mama cat mai buna copiilor mei si o sotie acceptabila.De 2 saptamani am schimbat complet meniul casei.Am cumparat multe carti culinare,retete simple,gustoase si economice.Samburelul mai stramba din nas ,dar asa e la inceput,pana prinde gustul.
Edi si H.vin in fiecare seara direct cu nasul in oalele mele,salivand,intrebandu-ma:azi ce mancam bun?
Ceea ce ma bucura este ca nu necesita mai mult de 5-10 minute pentru prepararea lor,lasandu-mi timp sa mai fac si altceva,chiar si cate o mica prajiturica,caci m-a inebunit Edi cu ,,ceva dulce,, mereu.
Duminica a fost foarte cald si am vrut sa evadam putin din oras,undeva pe munte,la o cascada superba.Ne-am oprit pe drum sa mancam ceva si Haruto cand s-a vazut cu burtica plina a si adormit.Asa ca drumul prin padure,pana la cascada l-am facut singuri,eu si H.Edi a ramas cu Haruto in masina,cel mare butonand de zor la PSP.Din parcare se vedea,undeva in zare,coama muntilor.Inca inzapezita.
La cascada am mai fost de vreo 5 ori pana acum,dar acum am ales drumul cel mai scurt.
Mi-a placut de data asta ca nu era nimeni,ca de obicei sunt multi turisti.

Pe 14 mai prietena mea din Tokyo ne-a facut o vizita impreuna cu baietelul ei.Ne-am simtit din nou minunat impreuna,mai ales prichideii.Si Edi care era in culmea fericirii ca vine o romanca la noi acasa.
5 zile cat a stat am batut orasul in lung si-n lat,ba am mers si in orasele alaturate,ajungand in ultima zi si in Toyama.Fiinca era zi ploioasa am mers in moll unde copii au un loc de joaca superb.S-au distrat de minune!Edi nu a vrut sa mearga cu noi...De cand si-a facut prieteni aici,unde ne-am mutat acum 2 ani,nu prea mai vrea sa iasa cu noi,prefera prietenii.Nu am nimic impotriva,atat cat nu fac traznai.
Am mers in una din zile si la RISU NO MORI,padurea veveritelor adica.Un loc amenajat undeva pe munte,o mica oaza a veveritelor,pe care le poti hrani si fotografia in voie.Cand sunt flamande se urca pe tine si asteapta sa le dai de mancare.Unele sunt mai timide,altele mai indraznete.Sunt doua tipuri:cele cu coada stufoasa ,roscovane si cele cu codita mica,ele insele micute ca si statura,care au dungi albe si negre pe spate.Copii au fost fascinati,Haruto se uita cel putin hipnotizat.Pana cand s-a plictisit si a inceput sa planga sa-l las pe jos.S-a jucat cu pietrele de pe jos un sfert de ora ,nu se mai satura.Dupa un mic pranz in natura am plecat pe jos ,mergand pe soseaua serpuita ce ducea in oras.Baietii au adormit bustean iar noi am sporovait linistite.Ajunse in oras am mers in moll pentru ceva cumparaturi si pentru a schimba pampersii la copii.Cand ce sa vezi!?Din pantalonii lui Haruto cade o piatra.Cum a ajuns acolo nu stiu,dar tare mi-a fost mila de el vazandu-i semnul pe carnita lui pufoasa,acolo unde statuse piatra.
Dupa ce prietena mea a plecat Haruto a fost marait 2 zile.Daca pana atunci lua mormanul cu jucarii la rand ,una cate una,impreuna cu Kaito,baietelul prietenei mele,dupa ce au plecat nici nu s-a mai uitat la ele.
De atunci iesim in fiecare zi,in diferite centre de joaca,in parc ,tot ca sa intalneasca copii,pentru ca este o fire tare prietenoasa si incepe sa chiuie si sa bata din palme atunci cand vede potentiali prieteni de joaca.

Mama zice ca si painica este buna si incerc sa pap singurel.
Mmmm...e putin cam dulce pentru gustul meu...
Sa mai gust odata ,ca nu mi se pare asa de rea.
Dar mai bine pap uitandu-ma la televizor,cum fac si cei mari.Care o fi butonul pentru sonor?Ia sa le iau pe rand!
A venit fratiorul de la scoala.Ia-ma in brate ca tare bine e cand esti acasa,fratiorul meu.
Pe seara ,de plictiseala, m-am chinuit putin ca sa ma urc pe masa.Si iata ca am reusit! Mai greu este la coborare,caci nu prea am experiente placute,am incercat si cu patul si nu prea a mers.
Asta ce-o fi?Aaaaaa,parca mi-o amintesc...Dar parca era un pic mai moale...
Azi am avut o zi plina.M-a spalat mami si m-a lasat in pat sa ma joc,dupa ce mi-am baut portia de laptic.Dar pe mine m-a luat somnul.De cateva seri se intampla asa .
Si mami e tare fericita ca pot dormi si singurel...chiar daca o fac in patul lor!

Din nou muzica...

O voce superba si un dans pe masura.
Pare foarte usor de realizat dansul japonezei insa este atat de dificil sa-ti tii capul,mainile,picioarele,gatul,in pozitiile acelea.Sunt necesare multe ore de munca pt un dans ca al ei.Sa nu mai vorbesc de jongleriile cu evantaiul.
Sper sa va placa!