Dupa ziua ploioasa de luni,marti a fost foarte frumos.Am iesit la plimbare.
Haruto freamata de nerabdare in carut.Vrea sa alerge.
Pomii au capatat culori de basm .Ma bucur de ziua aceasta.Frumusetea ei imi mangaie inima trista.
Ajungem la TRAIN BLEU, patiseria de renume ,de unde cumparam cornuri calde si prajiturele cu branza si stafide.Doamna patroana vine langa Haruto ca de obicei si-i ofera o chifla dulce.Haruto e tot numai zambet.Ii ia chifla din mana si da din cap cuviincios a multumire.
Plecam. In vecinatatea patiseriei se afla o mica masuta unde in functie de anotimp ,sunt aliniate pungute cu fructe.Cine doreste sa cumpere pune banii in cutia de pe masa ,se serveste si pleaca.In Japonia sunt astfel de locuri peste tot.Unele cu legume doar.Micii fermieri isi vand astfel produsele,care dealtfel sunt mai ieftine decat la market.
Ajungem in moll.Haruto imi arata cu manuta libera,caci in cealalta tine chifla papata pe jumate,ceva in rafturile pline cu incaltaminte. Cizmulitele de ploaie cu personajul lui favorit din Cars,McQueen,masinuta cea rosie si simpatica.
Inca nu i le cumpar.Haruto are inca piciorul micut si anumite produse nu sunt si pentru el.Si ca sa i le cumpar mari...Nu! Stiti ca multi japonezi isi iau pantofi cu un numar cel putin mai mari? Si copiilor la fel.In mai toate institutiile ei trebuie sa se descalte,caci nu au voie cu pantofii.Chiar si la clinici,la gradi,la scoala...
Iau o pauza.As bea o cafea.Mergem la Loteria,un fel de McDonald's ,unde cer un caramel latte.Sunt la dieta de ceva timp ,dar mai scap si eu ca vaca in trifoi,caci sunt pofticioasa.
Haruto topaie pe canapeaua micuta . La un moment dat simt un miros binecunoscut.
Si ma dumiresc de ce a stat cateva minutele linistit.Din cauz de nevoi mai mari.
Inghit cafeaua cu inghitituri de curcan si fug la etajul doi unde este camera pentru copii.
Daca mi-a lipsit ceva foarte mult in Romania ,apai asta a fost lipsa camerelor pentru schimbat scutecele si pentru alaptat.Nu mai zic si dotate cu boiler cu apa fiarta pentru prepararea laptelui,sapun,prosop,spatiu...Degeaba sunt in Romania atatea moll-uri,nu au creat si conditii pentru mamicile cu copii mici.Sau mamele care alapteaza si schimba scutece nu au ce cauta in moll.Ele trebuie sa stea acasa ,sa-si vada de alaptat si scutece.
Ma intorc la oile mele,sau mai bine zis la oita mea.Oita care a behait tot etajul magazinului si a alergat cat l-au tinut picioarele.Pana au inceput sa i se impleticeasca si a fost luat pe sus si pus in carut de catre oaia mama.
Am plecat sprea casa.Haruto e tacut ,semn ca-i este somn.Imi fac in gand planul de bataie pentru ziua ramasa ,fotografiind de zor pomii in culori superbe de pe strada noastra.
A mai trecut o zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu